în câţiva ani, Cimitirul Central Cluj ar putea deveni unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din oraş. Deocamdată însă, Direcţia Relaţii Comunitare şi Turism din cadrul Primăriei Cluj se documentează vizavi de istoria cimitirului, urmând ca în scurt timp să editeze pliante şi hărţi ale acestuia.
Pline de serenitate şi încărcate de istorie, cimitirele marilor oraşe europene sunt adevărate parcuri ce strâng pe aleile lor turişti dornici de vacanţe unice şi exotice. Dar în timp ce mormintele din Cimetière du Père Lachaise (Paris), Kensal Green Cemetery (Londra) sau Cimitero Monumentale (Milano) sunt vizitate anual de milioane de persoane, monumentele funerare din Cimitirul Central clujean sunt admirate doar de câteva mii de turişti şi mulţi elevi care chiulesc de la ore.
Şi nu pentru că vechiul Hajongard, cum este cunoscut cimitirul de clujeni, nu ar avea cu ce se lăuda, ci pentru că până acum potenţialul său turistic nu a fost exploatat la adevărata sa valoare de către administraţia locală.
“Cimitirul Hajongard poate fi considerat pe bună dreptate Panteonul Transilvaniei. Practic, cea mai mare parte a personalităţilor care au marcat viaţa culturală, artistică, politică şi ecleziastică nu numai a Clujului, ci şi a Transilvaniei, este înmormântată aici”, explică Lukács József, autorul volumului “Povestea oraşului-comoară”.
înfiinţat în anul 1585, în urma epidemiei de ciumă, Cimitirul Central se întinde astăzi pe 22 de hectare şi are peste 60.000 de morminte, din care 60 sunt declarate monumente istorice. Printre personalităţile transilvănene care se odihnesc aici se numără matematicianul Brassai Sámuel, autorul Enciclopediei Maghiare, Apáczai Csere János, proprietarul castelului de la Bonţida, contele Bánffy Miklós, contesa Rhédey Mária, scriitorul Ion Agârbiceanu, academicianul Iuliu Haţieganu, speologul Emil Racoviţă, compozitorul Gheorghe Dima şi mulţi alţii.
Dacă nu eşti familiarizat bine cu locul, este dificil să găseşti toate mormintele personalităţilor, deoarece nu există o hartă, la dispoziţia turiştilor, pe care acestea să fie însemnate. Cine se plimbă însă, mai mult sau mai puţin întâmplător prin cimitir, va fi uimit de bogăţia arhitectonică a pietrelor funerare. “Studenţii de la Istoria Artei ar putea scrie lucrări de licenţă despre stilurile mormintelor din Hajongard, ce încep din secolul XVI cu aşa-numitele «pietre cu streaşină» şi trec prin stilurile romantice, neogotic, eclectic, până în zilele noastre”, spune Lukács József.
întreţinerea aleilor cimitirului cade în grija Primăriei, în timp ce de restaurarea mormintelor istorice se ocupă o fundaţie maghiară. “Anual se cheltuiesc 10 miliarde de lei vechi pentru cimitire, iar 3/4 din aceşti bani merg pe îngrijirea Cimitirului Central”, spune Camelia Rarău, şefa Serviciului Administrare Cimitire din cadrul Primăriei Cluj.
Potrivit acesteia, cimitirul este vizitat de turişti străini, preponderent maghiari, care vin mai ales în perioada verii sau de Rusalii. “Sâmbăta şi duminica sunt câte două-trei autocare pe zi, pline cu turişti, mai ales din Ungaria. Iar de Rusalii vin ca în pelerinaj. Mulţi ne întreabă de harta cimitirului, dar deocamdată nu avem aşa ceva”, spune Camelia Rarău. Ea a precizat că s-a discutat deja cu Direcţia Relaţii Comunitare şi Turism posibilitatea ca Hajongard să fie inclus pe lista obiectivelor turistice ale oraşului.
“Avem în strategia Direcţiei ca şi Cimitirul Central să devină obiectiv turistic. Deocamdată suntem în faza de documentare şi discutăm cu istorici şi oameni de cultură care cunosc istoria cimitirului, astfel încât să avem cât mai multe informaţii despre el. Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să avem în cadrul Centrului de Informare Turistică pliante şi hărţi ale cimitirului, în limbi de circulaţie internaţională”, spune Darius Pintilie, directorul Direcţiei Relaţii Comunitare şi Turism.
